Crize, greve şi candidaturi la preşedinţie, asta vor unii să servesc non stop. Mă mulţumesc cu o ţuică mică şi o zacuscă pe pâine.
Înţeleg puţin şi anticipez nimic.
Mă sufocă obrăznicia unora care pretind că mă pot învăţa ce şi mai ales cum să fac pe lumea asta chiar dacă este evident că pe ei nu-i mai mişcă nicio supradoză de viagra. Ce-i drept, îmi trece repede, chiar dacă am început să sforăi tot mai des.
Îmbătrânesc şi-mi pare rău.
Unii zic că devin mai înţelept. Adevărul e că vorbesc tot mai puţin, e o formă de a masca prostia. Am şi un fir alb în barbă, îl smulg dar asta nu mă face mai frumos.
Mă duc la şcoală. Este evident că o fac aşa de amorul artei, dacă era treabă serioasă îmi luam ghiozdan şi penar.
Nu ştiu cine e bătrânul, eu sunt marea.
Imi dai voie sa fiu mareea?
Suna palpitant.
MARÉE, maree, s.f. 1. Mișcare oscilatorie zilnică și alternativă (de înaintare sau de retragere de la țărm) a apelor mărilor și oceanelor, datorită atracției Lunii și a Soarelui.
batrane, vad ca politica asta, care-i curva, te-a dat peste cap mai rau ca tuica, care-i o doamna (totusi)! 😀
si nu uita intrebarile (intrebarea) in public. in privat am uitat sa le notez.
deci, haide, nu mai lenevi! da-i o piatra in cap istodorului (si de data asta fara oprelisti. merge si mai cu tafna!) 🙂
Politica in general ma lasa rece. Politicienii ma cam enerveaza.
just for the record, mie mi-a placut mult de tot insemnarea asta, nu mai era nimic de comentat… poate doar de subliniat ca parerea de rau e legitima… avatarurile maturizarii chibzuite nu suplineste zeflemeaua autentica si seducatoare a tineretii, nu? te inteleg, batrane, si eu sunt pe acolo 🙂