Nu toţi tăcuţii sunt deştepţi, nu toţi retraşii sunt asceţi!
„Fotbalul autohton la nivel de echipe naţionale a dat faliment în ultimele 7 zile. Patru meciuri, trei înfrângeri îngrozitoare şi un egal absolut întâmplător, acesta este bilanţul echipelor naţionale de tineret şi de seniori conduse de Victor Piţurcă şi Emil Săndoi. Meciuri s-au mai pierdut, dar în acest caz definitorie este maniera în care naţionalele au fost înfrânte, în urma unor prestaţii lipsite de curaj, de viziune, de ambiţie şi de logică. Partida cu Olanda este una care retează orice speranţă de viitor legat de această echipă tehnico – administrativă. Una e să pierzi un meci şi alta e să fi umilit. Dincolo de dezastrul sportiv, care în cazul primei reprezentative mai poate fi ocolit cu o doză zdravănă de noroc, din punct de vedere moral falimentul este unul total. Cu astfel de strategii, care duc la astfel de prestaţii, nu este de mirare că sponsorii ocolesc fotbalul în general şi echipele naţionale în special şi că oamenii sunt tot mai puţin interesaţi de ceea ce ar trebui să fie cea mai iubită echipă de fotbal de la noi. Faptul că o emisiune în care se caută aşa zise talente a avut o audienţă de trei ori mai mare la nivel naţional decât meciul Ungaria – România spune foarte mult despre situaţia în care s-a ajuns. Tineri care iubesc fotbalul şi care nu ratează niciun meci al echipei de club preferate, fie că e vorba de Steaua, Dinamo, Rapid sau chiar Real Madrid sau Manchester United nu se arată deloc interesaţi de ce face echipa naţională, care pare un capitol închis fără speranţă. În ochii acestora naţionala e doar o treabă personală a domnilor Sandu, Dragomir, Piţurcă, primii doi „veşnici” la FRF şi LPF, iar cel din urmă fiind la al treilea mandat la echipa naţională într-o perioadă în care lucrurile au mers din rău în mai rău. Situaţia aceasta seamănă teribil cu ceea ce se întâmplă în politică, unde de 23 de ani aceeaşi oameni se rotesc în funcţii, fără ca „publicul” larg să simtă că se înregistrează vreun progres. Astfel stând lucrurile dezinteresul e în creştere, tot mai puţini oameni vin la vot, tot mai puţin urmăresc echipa naţională. Poate că şi aceasta e o strategie.
Preşedintele federaţiei, omul care gestionează toată această tristă stare de fapt a căpătat un tic verbal ori de câte ori nu-i convine ceva în raport cu nişte fotbalişti, ziarişti sau finanţatori. „Mânca-v-as gura voastră”, e propoziţia rostită mai mereu pe un ton dojenitor-ameninţator, intenţia fiind aceea de a inhiba orice încercare de critică, dar şi de a stabili clar nişte ierarhii. Partenerul de dialog trebuie să înţeleagă că nu degeaba i se spune „Naşul”. La fel de nepriceput în a gestiona relaţia cu publicul, selecţionerul are mai nou o întrebare directă pentru toţi aceea care îndrăznesc să-i spună că suporterii sunt nemulţumiţi de rezultate şi de jocul echipei:”De unde ştii tu ce vor milioanele de suporteri. I-ai întrebat pe fiecare”. Corect! De unde ştim noi că iubitorii de fotbal nu îşi doresc ca naţionala să joace ruşinos de slab şi să piardă fără drept de apel? Un maestru al schimbărilor de macaz, în funcţie de direcţia vântului, Dumitru Dragomir se delimitează rapid de orice şi oricine când lucrurile merg prost, şi e primul care iese în faţă atunci când răsare o rază de speranţă.”
Continuarea AICI.
