Pe scurt (pe lung nu prea obisnuiesc)
Un batranel cu un sac de pastai de fasole in spate, extrem de vioi, coboara dintr-un tramvai, atat de rapid incat ajunge instantaneu sub scara, intre rotile din otel si betonul refugiului. Agitatie maxima. Tipete scurte si dupa doar 2 minute omul(80 de ani conform propriei declaratii) este extras la lumina, viu si nevatamat, fara nicio zgarietura. Aproape nimic spectaculos pana aici. Reactia vatmanului merita insa ceva mai multa atentie. Ingrijorat de incident, acesta refuza sa mai plece din statie pana salvarea si politia nu sosesc la fata locului. <Nu plec nicaieri, sa se constate ca nu sunt eu de vina. Moare maine si dau eu de necaz>. Speriat de furia crescanda a calatorilor, care se vedeau imobilizati in statie, batranelul incearca, destul de vesel, sa iasa din impas si spune ca nu are absolut nimic si ca se simte bine. Mai mult face si o scurta demonstratie mutand cu agilitate sacul de pe un umar pe altul.Atata i-a trebuit vatmanului. <Cum nu ai nimic? Ai. Am vazut eu, te-ai facut praf, dar nu sunt eu de vina. Am martori. Iti dau in scris ca pana maine mori. Uite, punem pariu?>.
Constatand ca inca mai posed cele doua picioare din dotarea standard, plus ca era imperios necesar sa ajung intr-un loc inainte sa se faca maine, am parasit scena. Acum ma roade curiozitate. Ori fi pus pariu? Si daca da, cine l-a castigat?
