”Aferim!”

După o lungă perioadă, la ieșirea de la un film am simțit că am plătit prea puțin pentru biletul de intrare (26 de lei) și că spectacolul ar fi meritat mai mult. Cum erou nu prea am fost în această viață, ”Aferim!”, filmul fără eroi, m-a lovit din plin, reușind să mă regăsesc câte puțin atât în victimă (Carfin) cât și în cei care aplică o lege pe care nu o înțeleg și nici nu o respectă (Constantin și Ioniță), dar și în marea masă a anonimilor bântuiți de fiorul rasismului și antisemitesmului de pripas. Aceștia suntem și aceștia eram și acum 200 de ani, veșnic nemulțumiți de situația din jur, convinși că suntem un mic buric de univers, umili cu cei mari, răi cu cei mici, cucernici din punct de vedere teoretic, păcătoși la nivelul faptelor, atoateștiutori, ironici, veseli fără motiv, triști din senin. ”Aferim!” este o scurtă bucată de istorie necoafată la salonul de înfrumusețare inaugurat cu ani în urmă de o întreagă pleiadă de regizori ”patrioți”.