Un om cinstit nu are nicio şansă să-l convingă pe un corupt, că indiferent de context, el nu este dispus să fure. Desigur, în perversitatea lor, hoții au avut grijă să lanseze o zicală pe cât de falsă pe atât de răspândită „fiecare om are un preț”. Chiar în această țară au murit oameni în pușcăriile comuniste tocmai pentru că natura nu le pusese un cod de bare numai bun pentru cititoarele de prețuri.
Se insistă, absolut penibil, din nefericire și de către mulți oameni care lucrează în presă, că oamenii care ies în stradă fie sunt plățiți, fie sunt suficient de proști ca să poată fi manipulați de către niște unii, alții de cât ei. Nu se pune problema de convingeri sincere, morală, revolta împotriva unei chestiuni care nu cadrează cu valorile lor.
Mă și văd, după o viață în care nu am întins mâna nici măcar la o eugenie care nu mi se cuvine, să aștept, ca o prostituată bătrână, la colț de stradă să-mi dea cineva 10, 20 sau 1000 de lei. Vă dați seama în ce lume sinistră trăiesc respectivii, în care totul e de vânzare și în care doar ei au mereu dreptate? Cunosc câțiva astfel de oameni, foști elevi care luau o notă proastă pentru că: profesorul era şpăgar și îl persecuta pe el; profesorul era un idiot; colegii copiau; nicidecum pentru că nu se pregătise; sau sunt singuri și nu au avut niciodată un iubit/iubită pentru că: toate femeile sunt curve/ toți bărbații sunt porci; nicidecum din cauze care îi privesc strict pe ei.
Am și amici pesediști convinși (de ce? chiar nu știu) care nu îmi aprobă „ieșirile” și luările de poziție, dar știu că le am din convingere și că nu le-am obținut contra-cost.
Îmi place să mă pot uita liniștit în ochii oricui! Se întâmplă să mai și greșesc, dar și când o fac sunt animat de bune intenții.