singurul paradis

9 thoughts on “singurul paradis”

1. un film îngrozitor de prost şi de lălâu. deşi e aproape românesc 🙂

2. pai tocmai aici e frumusetea, sa gasesti o replica foarte buna intr-un film prost si lalau. daca poti, daca nu…

3. pai tu ai gasit replica inainte sa te ucida filmul? ciudat! 🙂

4. sau mai intai ai vazut replica si apoi ai citit filmul? 🙂
   intreb si eu, care am rezistat eroic pana la final sperand ca macar pe genericul de final sa gesasec ceva frumos in filmul lui gabrea. un regizor care, dealtfel, m-a impresionat pe vremuri cu emotionantul si deloc pateticul ‘rosenemil’

5. pff, eu am citit doar cartea 🙂

6. *
   Pentru mine intai a fost replica si apoi pelicula. Auzisem ca filmul este slabut de la cineva care il cunoaste pe Gabrea si care era dezamagit ca amicul lui a scos o peltea dintr-o carte buna. Dar ma cunosti, imi plac cauzele dinainte pierdute.
   Cat despre Rosenemil… l-am vazut de doua ori la rand la Studio, in urma cu vreo 14 ani.
   *
   Cartea nu am avut onoarea sa o citesc.

7. cartea cica e buna.

8. acum doi ani, actorii – cu tot cu regizor – au tinut o conferinta de presa pe scena teatrului „Radu Stanca” din Sibiu. Am fost fermecata de costumele lor si de faptul ca personajele pe care ei urmau sa le intrupeze se vor strecura pentru filmari prin cotloanele orasului in care, temporar, eu locuiam. Gabrea vorbea cu insufletire despre munca lui. Nu cunosteam replica, nu am vazut nici filmul, nu am citit nici cartea, dar imi amintesc limpede cum ma cazneam, pe ploaie, mergand inspre radio, sa scriu o stire pe acest subiect. Stirea a iesit bunicica. Am ramas cu pofta de-a vedea filmul si de-a citi si cartea. Prost sau nu, „Cocosul decapitat” o sa se lege intotdeauna, discret, de o zi din viata mea.

9. Asta e o amintire din care nimeni nu te poate izgoni, indiferent de valoarea filmului.

Comments are closed.