Brusc, fără preaviz, m-a apucat o scârbă totală de clasa conducătoare. Mă gândesc că o revoluţie nu ar strica, puţină agitaţie i-ar mai trezi la viaţă. Cât 
să îi mai suporţi? Unul râde ca un oligofren cu şi fără motiv, altul e mai rău decât moartea, cum vede o coasă pune mâna pe ea şi începe să taie, taie ce apucă. Al treilea, cu fundul în câte luntrii poate nu e credibil nici dacă şi-ar juca viaţa încă odată. De doamnele cu doctrina în păr şi piept nu are rost să zic ceva. Cum e clar că nu ştiu de ruşine sau de vorbă bună altă cale nu văd. Să punem fiecare mâna pe câte ceva ( pe vremea lui Horea era cu coase, furci topoare) şi să trecem la acţiune. În primă fază am vrut să pun mâna pe tastatură, mi-am dat seama că este ineficient. Aşa că am decis să mă înarmez şi să trag. Sunt om de acţiune, ce naiba. Aşa că am tras vreo două pahare de vin rece şi parcă m-am mai liniştit. Dacă mai trag încă două îmi dau seama că avem exact politicienii pe care îi merităm. După 2+3 sticle cred că voi fi la fel de lucid ca ei şi voi concepe planuri anti-criză. Viva la revolucion! Che Guevara e cu noi.
foto: Dede, revoluţionar de apă dulce (merge şi sifon) cu mult vin.
Mai e mult pana departe ?!
Foarte putin. Dar de Sf. Ilie nu se facea sa umblu prea mult cu gand razboinic.
ala din poza e de devara?
sau de detoamna 🙂
Este De Depierdevara intrat in greva barbieritului.
Pai te-ai orientat bine, cred eu, catre arma asta. E singura care pare sa functioneze in razboiul tau. Si in al meu, si in al lui … Hai, noroc!
Să traim. Oricum asta e o armă de distrugere în masă. Pe mulţi i-a terminat.
Da, dar si de aparare in masa cand alte mijloace nu ai sa lupti impotriva clasei conducatoare, cum ziceai, de exemplu. Asa … bei si uiti de necaz.