Ochii lui Dobrin

O fotografie, doua prune, doi vecini, nişte amintiri. Executând o fotografie unui grup de vecini aflaţi pe bancă (asta nu dă credite şi nici nu umblă la dobânzi) de la poartă am fost nevoit să le arăt acestora şi produsul finit. O mişcare mult prea rapidă (încă sunt capabil de astfel de lucruri) a făcut ca pe ecran să apară şi o fotografie făcută cu câteva minute mai devreme. În faţa a două prune agăţate din toată fiinţa lor (o singură fiinţă pentru că aveau o coadă aproximativ comună) de craca mamă am auzit, pe mai multe voci: „Aaaaaa, uite şi ochii lui Dobrin!”. Asta înţeleg eu prin brand întipărit în memoria colectivă.

PS a revenit Mondiala.