Prin 1991, sunt sigur ca era iarna, auzeam la radio, o melodie interpretata de Julio Iglesias. Era difuzata intr-o emisiune cunoscuta la acea vreme “Vineri noaptea in direct”. Mi-a placut din prima iar din a doua am si inregistrat-o . <Historia de un amor> se numeste melodia si banuiesc ca e mult mai veche decat Iglesias senior. Cand si cand, dar mai mult cand, ascultam aceasta piesa. Pe o caseta Luky chinezeasca. In urma cu doua luni, pe picioarele nevazute ale netului, mi-a parvenit un MP3 cu piesa in cauza, interpretata de aceasta data de Guadalupe Pineda. Bun zic, lumea mai asculta si muzica din asta lesinata de care imi place mie. Numai ca, la cateva zile, in tramvai, da, sunt fan linia 41, incepe sa-i sune telefonul unei domnisoare. Normal, Historia de un amor. Intre paranteze fie spus, parea neiubita de mult fata. Bravo tata, suntem romantici. Azi, la ora cand nu iti e nici somn nici foame(nu o stiti?) in acelasi mijloc de transport se urca un roman proaspat repatriat de la Paris, cu acordeonul de gat, si da-i si canta. Normal, Historia de un amor.”Lasa-ne ba cu manelele tale” , arunca un intelectual navetist, savarsind o discriminare demna de o cauza mai buna. Desi stateam pe scaun m-am dezechilibrat, mai mai sa-mi cada sufletul pe jos. Sunt un tip cu reflexe senzationale, l-am prins, cand mai avea 3,5 centimetri pana la podeaua fanata de tot felul de lichide, si l-am pus la loc in piept. Acolo il tin in timpul liber.Acum vin si eu cu o intrebare. Carui fapt se datoreaza aceasta popularitate brusca?Stie cineva? A cantat-o Basescu, a fredonat-o Mircea Badea, a aparut o noua reclama la detergent, e pe coloana sonora a unei telenovele?
[youtube=http://www.youtube.com/watch?v=pIWxS6_98t8]
Am piesa , superba, o ascult cu mare drag la serviciu, in fiecare zi, de zeci de ori chiar.Am avut o duminica, in care eram singura, o zi la dispozitie sa o ascult mai mult de 4 ore,…
Senor Panta,
Mica mea sirena ….creste. Chiar prea repede ,si asta ma cam nelinisteste, de asta mi-am si tras aceasta titulatura, e frumoasa , destul de cumintica si mai ales cititoare de povesti ( de la tatal i se trage) si …bineinteles dinamovista …(de la…)
draga dede,
inclin catre varianta cu telenovela. e cea mai plauzibila.
iti ascult acest frumos post in timpul in care pumele reusesc doua eseuri. doua eseuri impotriva frantei pe pperc de princes in paranteyele unui tango.
cat de frumos suna,
ca doar de aia sunt argentininei si de acee ii iubesc.
draga old madre,
tare haioasa trebuie sa mai fie copila cea dinamovista.
i-am promis lui dede ca ii aduc un fanion cu cainii nostri
si am uitat complet.
nu mai uit data viitoare!
aceasta pasiune, ca si cititul,
dar mai ales aceasta dinamovita,
o boala incurabila, dar minunata 🙂
trebuie cultivata cu grija din frageda copilarie. ca sa ne bucuram cu trebuie de o eventuala participare in champions league la pensie.
PS
uite ca s-a terminat tangoul lui dede si francezii sunt la un metru de buturile pumelor.
auleo… sa-l mai pun o data!
nu e tango……..dar vad ca pe 2 , argentinienii bat un step…
n-o fi tango,
old madre,
poate ai dreptate,
dar asa il simt eu:)
iar pumele bat si step si ca la fasole si covoarele, in timp ce cocosii nu stiu decat batuta pe loc.
dede este in delir cumva? dupa acest meci? ca il stiu un admirator fanatic al sportului cu balonul oval.
Old Madre, chapeau, si bucurie la mine pentru ce ai spus (multam si gazdei, desigur). Nu e tango clasic, dar se poate dansa splendid si molcom, tango. Daca permiteti, va daruiesc versiunea de demult, respira putintel altfel: http://www.todotango.com/spanish/main.html