Două

Două întâmplări ciudate şi-o minune. Parcă aşa am auzit la radio într-o dimineaţă ceţoasă.

Unu.În inabordabilitatea mea par un om foarte abordabil, mai ales când sunt pe stradă. Doi conaţionali bruneţi (am aflat abia aseară că aştia îl votează pe actualul preşedinte) mi-au propus fără o pregătire prealabilă să cumpăr de la ei o drujbă. Trecând peste faptul că nu îmi dau seama ce ar putea face un locuitor de la bloc cu o drujbă (ca să-ţi înebuneşti vecinii e suficientă doar o bormaşină sau un album de manele) m-au cucerit cu argumentaţia. „Stai domne liniştit că nu suntem bişniţari din aia care cumpără din Metro şi vând după aia pe stradă. Noi suntem serioşi, furăm direct din depozit şi facem un preţ bun”. Lipsa de lichidăţi m-a împidicat să fac o afacere cinstită cu nişte comercianţi serioşi.

Doi. Cum o fi să declari că, printre alte categorii, beţivii îl votează pe un anume candidat, tocmai tu care ai fost acuzat în nenumărate rânduri că îl preamăreşti pe Bachus. Fereste-ma Doamne de prieteni, că nu mai prind nici 15%.

Cu minunile e mai greu de explicat.