Cel mai greu de suportat la ziua de luni este faptul că are în spate o duminică. Recent am auzit că pentru mine nu ar trebui să conteze, toate zilele sunt la fel. Din nefericire tehnic este adevărat, din fericire practic nu este. Garantez că nu se compară o duminică stată acasă cu o lune. Şi nici o sfântă vineri cu o zi de miercuri. Dar dacă….
8 thoughts on “If tomorrow never comes”
Comments are closed.
dedes (cel neinfricatul!) esti din ce in ce mai melancolic (nu zic bucolic-induiosator ca sa nu te mahnesc si mai si). da’ de ce nu incerci matale sa vezi partea plina a paharului? sau, ma rog, capitolele fara poze ale cartii si soarele orbitor de deasupra norilor de cenusa? de(de)primantule! 🙂
Panta, la mine firele sunt conectate invers, cand lumea ma crede deprimat eu atunci ma simt chiar bine. Coabitez foarte bine cu melancolia acuta.
in cazul asta, m-am mai linistit, domn dedes. din insemnare ghiceam exact viceversa 🙂
Stai cuminte, ma dau si eu victima din cand in cand, de dragul de a fi consolat.
Dedes, chiar e de la caz la caz.
Eu lenevesc si azi (ce-i drept, incercand sa ma starnesc sa fac ceva ce ma inghesuie). Dar macar o fac asa cum fac duminica, din varful patului.
Cat despre mine, asadar, sa vina numai zile de luni daca sunt ca asta. Prin extrapolare, speranta poate fi pastrata, ca uite …
sa vina zile cu soare!
Lunea am mereu lecţiile neînvăţate… De aceea nici nu pot pretinde mare lucru de la alţii. E suficientă puţină toleranţă. Asta pentru ca -în caz de ar fi ultima, aşa cum sugerează cântecul pe care-l recomanzi- să nu rămână nimeni cu o impresie nepotrivită…
Corect, desi lunea nu e potrivita nici pentru plecatul spre o mare calatorie