Luni dimineaţa, pe o străduţă pe lângă Cişmigiu mirosea a şorici, un grăbit pârlea un porc într-o curte minusculă.
Marţi dimineaţa, pe Bulevardul Drumul Taberei mirosea a cozonaci într-un asemenea hal că simţeai că te apucă ameţeala.
Miercuri diminieaţă, mă trezesc brusc, visasem că am fost răpit, cu tot cu familie, de o navă extraterestră şi că am revenit pe pământ după doi ani şi jumătate. Mirosea a coşmar.
Bun venit în viaţă!
Singura eroare este perioda de timp a calatoriei din vis ! Cred ca intoarcerea pe pamant a fost nu dupa, ci inainte cu doi ani si jumatate…
Foarte interesant. Eu una ador sa visez . Vino si pe pe blogul meu daca vrei : http://viseroze.tumblr.com .
am fost in lumea viselor roze.
Obisnuiam sa dorm dupa-amiaza, in weekenduri si in vacante…Era singurul somn care imi aducea cu sine vise…visele din copilarie, in care puteam sa zbor si ma chinuiam sa ma ridic de pe asfalt…apoi cadeam, afundandu-ma (e corect spus?) in pat….
Mi-e dor de copilarie 🙁
Acum visez tipografii, ziare…si mai visez ceva…un bebic care intarzie sa apara 🙁