Cosorul

Ca oricărui bătrân torţionar şi mie îmi place să lucrez cu intelectuali. M-am plâns adesea, apucătură meschină, de vecinii mei mai puţin mobilaţi  care au devenit experţi în mânuirea bormaşinilor. Cum între mine şi cer stau  două apartamente cu apucături de îndoielnice, contra unei chirii modice primesc la sânul lor orice nefericit, am mereu parte de noi şi noi vecini. În ultimul an mă bucur de proximitatea unei  familii tinere de intelectuali. El are mapă, probabil o facultate şi convingerea că lumea nu-l merită, în consecinţă o ignoră. Omul deştept se cunoaşte de la o poştă, nu are nevoie de bormaşină. El e mai subtil, trebuie să fii nepoliticos să-i reproşezi ceva. Şi-a luat un cap de duş performant, un fel de mitralieră cu apă, cel puţin la nivelul zgomotului,  şi îl testează în fiecare noapte, de pe la 23.30 până spre 1.00. „Nu am voie să fac baie?”. Doamna vrea să-şi perfecţioneze mersul pe pantofi cu toc cui (cel puţin 7 cm), repetă pe parchetul cu dublu- click, în special după miezul nopţii. „Vrei să mergem în mâini?”. Om cu păreri, simte nevoia să fie conectat la actualitatea politică, doamna preferă concursurile muzicale. Regulat servesc Mircea Badea filtrat prin beton, bine că nu-i văd faţa. Pe Banciu nu l-am auzit niciodată, deci, ştiu  cu cine votează! „Nu pot să mă mai uit nici la televizor?”. Îi place sportul, îl practică, săptămânal sare de la trambulină, cu aterizări la punct fix. O să-mi schimb lustra, sau cum i-o zice obiectului care îmi dă lumină. „Nu trebuie să mai cobor din pat?”

Cum îmi place să discut cu oamenii, i-am făcut o vizită. Din fericire nici el nu a ieşit nici eu nu am intrat, un prag stătea între noi. Am dialogat, el insitând să-mi spună tu, apăsat, deşi dacă în tinereţe  m-aş fi îmbătat crunt şi aş fi călcat pe căi greşite exista posibilitatea să-mi spună „Bă, tată! „. Din fericire nu a fost să fie. Din nefericire cineva tot s-a îmbătat crunt. I-am spus cât mă bucur să-l simt aproape. Nu m-am făcut înţeles. În schimb a încercat prin mai multe propoziţii şi exemple clare să îmi transmită că el e un intelectual, inclusiv că are alt program de odihnă pentru că el munceşte de la „ora 9” şi că s-a îi este o megasilă de „aştia care nu reuşesc să înveţe să trăiască la bloc”. M-am retras când am aflat că din cauza unor astfel de elemente, el, intelectualul, a decis să se mute.

De asta îmi place mie să lucrez cu intelectuali, pricep repede!

COSORUL LUI MOCEANU o scurtă secvenţă.