Cu aproape 6 ani în urmă mă revoltam vizavi de felul cum un mare fotbalist înghițea mizerii de dragul carierei de antrenor: ” Ma doare insa felul umil in care Gica Hagi isi gestioneaza relatia cu nevetebratul Gigi Becali (in loc de coloana, pipereanul are teancuri de euro, monezi si bancnote, ban sa fie). E imposibil sa nu intelegi apropourile groase ale unui neam prost autentic si de dragul unei ipotetice cariere de antrenor sa devii presul pe care raman zilnic cacarezele de oaie de pe talpa pretinsului patron.”
Când există și un episod doi, problema nu este doar la călău, ci și la victimă. Nu poți ține lecții de curățenie când ești cufundat până la gât în troaca porcilor.
**
Ore în şir s-a vorbit ieri de dosarele lui Becali, câteva zeci de secunde s-a discutat despre faptul că la Cluj se află unul din cei mai mari scriitori ai secolului XX, Mario Vargas Llosa.
**
Indiferent de vreme, de verdicte, de cauze, pe 20 mai am dreptul să fiu puțin trist.
Ai perfecta dreptate. Despre tata Vargas s-a vorbit, dar la televiziunile lui Teszari si Paszkani pe RDS. Ce ironic…
E bine si la ei.