Precizare: ghilimelele pot fi puse după cum doriţi.
Pentru politicieni am o simpatie specială. Cum la vârful acestei scene de circ ambulant, ar spune scepticii, care prezintă, zic tot aia, dihănii, ciudaţi, monştrii şi contorsionişti, nu am depistat în 24 de ani un om care să-mi înşele aşteptările, simpatia s-a transformat în admiraţie. Unul din oamenii politici pe care îl admir în mod deosebit este medicul Sorin Oprescu. Desigur mai am şi alţi favoriţi: Ion Iliescu, Traian Băsescu, Adrian Năstase, Elena Udrea, Victor Ponta, dar totuşi în cazul doctorului e ceva special. Mi-a plăcut de la prima întâlnire iar apariţiile sale ulterioare nu au făcut decât să-mi confirme acel prim sentiment. Recent m-am întâlnit cu domnia sa la o conferinţă de presă pe teme medicale susţinută de doi academicieni. Cum academicienii au mult timp liber, timp în care unul din ei a şi făcut o descoperire care a uimit lumea ştiinţifică, au sosit la întâlnire la ora fixată. Ocupat să rezolve problemele noastre, domnul Oprescu a întârziat doar 80 de minute. Cum are atâtea pe cap, doctorul primar cred că nu aflase despre ce se discută, sau dacă da, probabil nu-i stârnise interesul. Aşa că a simţind cam ce vrea lumea să asculte a spus câteva fraze despre lumea medicală, întâmplător ultima o contrazicea pe prima, dar astea sunt simple amănunte. Probabil neştiind că în partea din faţă sunt aşezaţi câţiva jurnalişti, atunci când deplângea soarta sistemului şi a medicilor în floarea vârstei, a arătat cu mâna spre mine şi spre două fete de la două televiziuni. Era clar că ne cunoaşte bine, medici nu suntem, dar totuşi avem potenţial de pacienţi. Cum treaba îl presa, după cinci minute a decis să părăsească adunarea, deşi ceilalţi domni de la prezidiu vroiau să mai spună câte ceva, nu înainte de a ne încânta şi cu două bancuri, unul uşor autoironic, despre inteligenţă şi diplome şi cum divinitatea a început să ofere cartoane atunci când se terminase inteligenţa, asta în timp ce un academician tocmai îi oferea o diplomă celuilalt , după ce în prealabil îi dăduse şi lui una. Scurt, la obiect, tranşant, competent, enciclopedic, ca tot politicianul, domnul Oprescu parcă are şi ceva în plus. Bucureştiul pare rezolvat, parcă ar merita şi ţara o şansă!
