Îmi cer scuze pentru toate postările mele în care am batut câmpii cu chestiuni legate de literatură, morală, poezie, bun simț, cinste! Sunt ridicol și complet nepotrivit cu lumea în care trăiesc, una unde victimele îi iartă, îi apără și îi girează până la ultima suflare pe toți aceia care le-au furat banii, sănătatea, speranțele, viitorul.
Să ignori realitatea înconjurătoare (una în care școala e analfabetă, spitalul e bolnav, munca nu e prețuită, cerșitul e încurajat, necinstea e la loc de cinste), dar să înghiți tot ceea ce îți livrează niște posturi de televiziune lipsite de orice urmă de morală, reprezintă ultima fază a unei alienări totale. Mai jos de atât cred că este doar iadul. Un iad democratic, în care vor decide doar reprezentanții celor mulți și din ce în ce mai proști. Trebuie să avem puterea să recunoaștem că un sistem școlar subdezvoltat și o societate în care cultura e pusă în cel mai întunecat și mucegăit colț, scot, pe bandă rulantă, nerozi solemni.
Cum nu mă pot retrage în munți, au fost defrișați de aleși, „prietenii” alegătorilor, voi încerca să mă retrag în mine, nu de cărbune.
Aștept primăvara! Mai vine?
