Eroii copilăriei mele erau Făt Frumos, Harap Alb, Greuceanu, Dobrin, Dumitrache, Balaci. Într-o lume întunecată ei făceau ziuă în jurul meu, iar lampa care lumina casa în nopțile de toamnă strălucea precum o nocturnă de stadion. Viața are cursul ei, iar o parte dintre eroi au schimbat scenă. După ce am auzit că și Balaci…
Două mâini legate de corpuri diferite mi-au întins azi nişte fluturași din care aflam că e foarte posibil să îmi pierd copilul pentru că îl vor lua homosexualii. Bună treabă, în acest caz, strict particular, având în vedere că e majoră și fată, cel mult niște lesbiene îmi pot destructura familia. Dar asta e altă…
Obosit, neras, încercănat, bărbatul de aproximativ 30 de ani intenși vorbește la telefon. Are căștile în urechi, dar cine știe cum a reușit să aranjeze lucrurile astfel încât tot ce vorbește partenerul lui de flecăreală să se audă și la difuzorul telefonului, ca să fie auditoriul la curent cu întreaga convorbire. Căștile îi blochează bine…
Mai nou am devenit foarte sensibil la cântecele ”patriotice”. Nicio legătură cu centenarul de bâlci sărbătorit de niște autorități de circ.
Veşnicia s-a născut la Poșta Română. Dacă ai de ridicat ceva, orice, și ai în față 2 persoane, poți spune că e o coadă îngrozitoare, durează cel puțin 30-40 de minute să ajungi în fața funcționarului. Când sunt mai mult de 10 persoane îți poți scrie liniștit testamentul.
Cum mai nou îmi petrec tot mai mult timp prin spitale, ca pacient, în ciuda preocupărilor legate de propriul fizic nu ma pot abţine să nu fiu atent şi la ce mai e prin jurul meu.
Azi, o asistentă tot căuta un pacient. Plecase pe la 8 să cumpere de la farmacia de jos niște vitamine și se făcuse 10 și el tot nu apărea și nici la farmacie nu era. Pe la 11, pacientul
Vineri, exact când țara mea arăta cât este de bolnavă, o parte din corpul meu derutant (cea interioară) a decis să mă lase baltă. Organele, de bun simț, au făcut asta în cadru organizat, în spital, unde mă aflam de două zile.
