E sâmbătă, cea mai veselă zi când nu e posacă. Un latino-american îmi cântă ” buenos dias tristeza”. Youtube-ul ne face legătura, deși el e mort și eu doar mă antrenez. E ianuarie și toate începuturile par să fie la sfârșit. În ibric fierbe ceva, ce va fi? Ceai, cafea, greu de spus! Pe stradă…
Categorie: O lume minunata
Regimuri
Am trăit în mai multe regimuri, inclusiv totalitare. Ultimul, cel de viață și de absența acesteia, îmi impune supe, mai lungi sau mai concentrate, după cum dictează interiorul. Ultima, cu multe găluște, m-a ars atât de tare, încât, pentru o clipă, am crezut că este o poveste de dragoste. Abia după ce am mușcat o…
Zilele nopților
Când ceasurile se întorc la originile primei ore, am obiceiul să privesc noaptea în ochi, fix, până o hipnotizez și adoarme. O las lângă mine, o învelesc și o păzesc până când primii zori îi strică somnul și mă părăsește fără o vorbă. Cu ziua am o relație aparte, în general sunt la cheremul ei,…
Ho, ho, ho. Gata.
Ora 8. Bloc comunist plin de capitaliști. Țrrrr. Deschid ușa, un om(de la o vreme nu prea mai știu să fac distincție între bătrân și tânăr) mozolit bine de noroi mă întreabă dacă primesc cu colindul. Hâț, desigur. Scoate un clopoțel fără limbă, adică mut, îl agită și glăsuește: „Ho, ho, ho. La mulți ani!” Tăcere,…
Până când moartea îi va despărți
Au între 70 – 80 de ani. Sunt un cuplu. Ea vorbește, îl ghidează, îl ceartă și îl așează. El tace. Ea mă calcă de două ori pe picior, o dată se scuză, a doua oară consideră că noroiul mă prinde bine, așa că așteaptă să-i mulțumesc. Nu o fac. Ea are o floare în…
Să ningă mult ca-n frații Grimm
Se circulă în asemenea hal încât în 4 staţii am aflat vieţile a doua doamne (la una ma uit deja cu admiratie, a fost măritată de 4 ori şi promite să nu se oprească) şi suferinţele medicale ale unui tataie (relatează nişte proceduri medicale pe langă care torturile din evul mediu par înviorarea de dimineaţă)….
Lirica dedesiana
V-am mai spus cum stau cu fericirea? Nu? Bun, atunci repet. Uneori sunt fericit, alteori visez ca sunt. Din când în când uit să înghit rețeta, care îmi prescrie sedative și mă izbesc, cu nasul, de geamul curat al relității murdare. Nu înţeleg, însă, singularul la fericire, pluralul da. E ca un zâmbet frumos și…