Patima pescuitului m-a reprins în mreje. Așa că am trecut de la teorie, reviste, TV, site-uri, la chestiuni practice. Am purces pe o baltă privată, mai ales că suntem în prohibiție, dornic să îmi recapăt reflexele. Ajuns la fața locului, foarte de dimineață pentru mine, dar nu și pentru pescarii profesioniști, am avut parte de un prim şoc. Privind spre malul lacului, unde erau înșirați „colegii” m-am simțit ca și cum mă prezentasem la startul „Turului Franței” cu Pegasul din copilărie.
Categorie: O lume minunata
10 ani
Dedes.ro a făcut, astăzi, 30 martie, 10 ani. A fost bine, putea fi și mai rău! Citit de câteva zeci de mii de oameni, ignorant de câteva miliarde, la fel ca autorul, blogul și-a văzut de ale lui, în ciuda vremurilor tulburi pe care le-a traversat.Câțiva oameni au râs, s-a mai și plâns, pe scurt, viață.
O noapte în baie
La ceas de noapte neagră, orb de somn, m-am deplasat în baie, pentru mici necesități. Năuc din cauza unor vise scăpate de sub control, nu am mai aprins lumina, m-am agățat de ușa băii, lăsată întredeschisă, ca un înecat de un colac (nu de wc) și printr-o mișcare mai greu de explicat, în loc să o împing ușa spre perete am tras-o spre mine.
Mens sana in corpore sano
De mai bine de cinci ani, un sportiv îmi retează pofta de mâncare în diminețile însorite, pentru că doar atunci face el mișcare. Vorba vine. Vă închipuiți o focă pusă la îngrășat, căreia un glumeț i-a atașat două țevușoare de pexal pe post de brațe, care încearcă să facă fandări, rotiri de trunchi, genoflexiuni. Încearcă atunci când nu stă!
Casa de pariuri nu mai e acasă
Bărbaţii caută diverse refugii pentru a interacţiona cât mai puţin cu femeile. Cred că așa au apărut războaiele și campaniile lungi de cucerire. Nu-i înţeleg, dar asta e altă discuţie. Povestea este veche. Rând pe rând „redutele” au căzut, femeile au pătruns în armate, baruri, cluburi, restaurante, săli de sport, stadioane. De câțiva ani, mulți bărbați își găsiseră un nou loc de întâlnire: casele de pariuri. Fotbal, discuții, pariuri, poate și câte o bere… chestii bărbătești.
Spontaneitate
De peste 25 de ani nu mai stau la cozi. Prefer să pierd trenul, dar coadă nu servesc. Am trăit într-o vreme când nu puteai să cumperi o pâine fără să stai o oră la coadă, așa că…
De asemenea nu servesc coregrafii spontane. Nici pe stadion și nici în piață. Am servit. Am fost unul dintre tinerii care pe un camp făcea parte din litera U, de la finalul numelui, din „Ceausescu pace!”.
Un om cinstit
Un om cinstit nu are nicio şansă să-l convingă pe un corupt, că indiferent de context, el nu este dispus să fure. Desigur, în perversitatea lor, hoții au avut grijă să lanseze o zicală pe cât de falsă pe atât de răspândită „fiecare om are un preț”. Chiar în această țară au murit oameni în pușcăriile comuniste tocmai pentru că natura nu le pusese un cod de bare numai bun pentru cititoarele de prețuri.