Am călătorit cu trenul după o pauză consistentă, mai lungă de un deceniu. Habar nu mai avem despre felul cum mai arată interiorul vagoanelor și nici despre „fauna” care le populează. Ziua era una liberă pentru tot poporul, destinația una de relaxare (Brașov), deci bănuiesc că publicul era puțin diferit de cel obișnuit. Oricum, prima impresie, a interiorului vagoanelor, a fost una bună, prin comparație cu ceea ce era în vremurile când făceam naveta săptămânal pe ruta București – Găești.
Categorie: O lume minunata
Beția libertății
Viaţa mea? O cascadă, acum cred că mă apropii de impactul cu fundul lacului, ca să nu zic al sacului. Cum vrei să ți-o povestesc, pe scurt sau pe lung? Aaa, pe lat, ești curvit! Bravo.
Am făcut seminarul teologic, înainte de 90, am prins o parohie mare în București, eram pe cai mari și dintr-o dată s-a rupt ceva în mine, m-am certat cu Dumnezeu…Hai sictir! Te văd că îți sclipesc ochii, ești curvit, nu muști din astea.
Sinucigașul
Executam nişte fotografii de pe unul dintre podurile care traversează autostrada Bucureşti – Piteşti, când lângă mine parchează o maşină de poliţie. Am crezut că poliţistul mă abordează din cauza bicicletei parcate uşor abandonat-trântit. -Bună ziua, ce faceţi aici? -Fotografii! -Aaaa, credeam că faceți altceva! -Ce altceva? -Eee… o prostie. -Să mă sinucid? -Da. -Păi…
Nicu „Brătară”
Nicu „Brăţară” lucrează la o firmă de salubritate. Nu ştie cum e trecut în cartea de muncă, de fapt nu ţine minte, dar în niciun caz măturător. Asta face toată ziua, dă cu mătura pe străzi. Are spre 55 de ani şi e supărat că „astea mici s-au şmecherit”. Îi plac femeile. Mai mult decât…
Rasism european
Până luni habar nu aveam că sunt rasist. Nici acum nu sunt foarte convins de asta, dar la începutul săptămânii am discriminat un om, cel puțin așa arată faptele. În autobuzul 368, că doar nu vă așteptați să circul prin oraș cu limuzina, la oră de maximă caniculă, în spatele meu un cetățean bătea cu…
Lemn
O turmă de credincioși, mai cântând, mai vorbind, m-a informat că „Dumnezeu preferă lemnul și spațiile mici”. O lecție gratuită de smerenie. Îmi plac lecțiile, mai ales când cel care le oferă le și aplică pe propria piele. Dacă Dumnezeu preferă lemnul și spațiile mici, de ce nu le preferă și domniile voastre? De ce…
Cum am ratat sfârșitul lumii…civilizate!
Pentru un suflet sensibil e foarte greu să afle că în locul unde și-a petrecut ziua, la terenurile de fotbal de lângă Parcul Drumul Taberei, exact în timpul în care s-a dus să se hidrateze cu o ciorbă caldă, părinții unor mici fotbaliști au dat spectacolul vieții lor bâtându-se precum chiorii în fața copiilor. Bătaia…