Categorie: O lume minunata

1949 – iarna.

Lumea e plină de oameni care blesteamă. Pentru că încă mai trăiesc cu convingerea că pot deveni mai bun cu cât devin mai bătrân nu fac acest lucru. Asta nu mă scuteşte însă de neplăceri din partea semenilor. Cu riscul de a mă repeta mărturisesc că sunt în plin război cu vecinii (ei nu ştiu…

Dacă ştii când să te urci şi unde să cobori, troleibuzul 90 te poate duce direct la Moscova.  Ca magia să iasă îţi mai trebuiesc un pic de suflet, un gram de ureche şi un bob de imaginaţie. Dacă ai sensibilitatea unei tălpi de pantof poţi să te deplasezi cu avionul la Moscova să asculţi…

Sunt fan (am toate albumele) al telefoanelor primite de la diferite firme, care îmi propun asigurări- de viata -de moarte-de pensie,  prelungiri de contracte, minute în plus, stick-uri, mega biti, carduri. În general cei de la celălalt capăt al firului sunt foarte amabili, fapt ce mă sensibilizează şi mă determină şi pe mine să devin…

Nu ratez nicio ocazie să nu înghit câte o lingură de fiere. Curios din fire nu m-am putut abţine să nu merg de 1 decembrie într-un parc aflat în apropierea casei unde se oferea fasole cu cârnaţi şi muzică live. Vroiam să văd cum mai petrece românul, cum se calcă în picioare pentru un chiştoc…

De mai mult timp am arborat în balcon un steag tricolor. Dincolo de gestul patriotic se află și o încercare de a demonstra vecinilor din cartier, steliști în mare măsură, care este combinația corectă de culori.  Recent am observat că un trust de presă, celebru pentru felul în care copiază orice format de la un…

„Bă, a murit Ion a lu’ Rebreanu!”, a rostit actorul Marin Moraru. Chiar  m-a mişcat afirmaţia sa, chiar dacă este puţin patetică şi un pic  teatrală. A reuşit să mă facă să îmi amintesc cum atunci când citeam Moromeţii mereu îl vedeam în prim plan pe Victor Rebengiuc, cînd Burebista din cartea de istorie împrumuta…