Ne paşte ceva sau cineva. Încă nu îmi dau seama. Bătînd câmpii, pe jos evident, am constatat că frigul toamnei are în el arome de vară, pe când răcoarea primei luni de primăvară poartă în ea amintirile crivăţului. Cu toate acestea perspectivele sunt cu totul altele. Depinde ce suporţi mai uşor, trecutul sau viitorul.
Categorie: O lume minunata
Înainte şi după
Tăcere
Îmi rafinez tăcerea. O diversific, tăcere de birou, de stradă, de dormitor, de petrecere, de dimineaţă, de seară. Prea mulţi oameni tac ca proştii. Nu poţi să taci în faţa unui ceai aşa cum o faci în faţa unui pahar de vin, în primul caz îţi trebuie o anumită gravitate în a nu spune nimic,…
Presă
Monumental! La , pardon, pe B1 TV, Bobby Păunescu vorbeşte în limba italiană şi Radu Moraru îi răspunde în română. Între ei, pur şi simplu la mijloc, actorul Michele Placido. După 5 minute PăunescuL a dat-o pe româneşte. Mă retrag la o stenogramă cu ceai verde.
O lume smintită
Sistemul sanitar autohton suferă îngrozitor. Susţin acest lucru atât cei din interiorul lui, cât şi cei din exterior. Sistemul de învăţământ este în colaps. Aşa se discută pe la colţuri de şcoli. Totul este abstract şi pare să nu te atingă atât timp cât vorbeşti de sisteme şi chestiuni impersonale. Dramele se nasc când ajungi…
Doamna şi vagabondul
Cei doi nu se cunosc, încă. Kara şi Ţâr, ea: elegantă, mofturoasă şi leneşă, el: plin de viaţă, bădăran, mâncău.
Profesorul
Derby-uri eterne fără capete sparte şi dinţi scoşi, nu se mai poartă de cel puţin 25 de ani. Un şofer, de la un ziar pe care nu-l citesc nici bătut de toate galeriile din Bucureşti, a fost umplut de sânge într-un fast-food de pe lângă stadionul Dinamo. Un profesor de geografie, lider de galerie în…