„Afară ninge, sunt plin de zăpadă, dar nu sunt prost să mă scutur la intrarea în bloc, o fac în faţa uşii proprietate personală. Îmi zgâlţâi zdravăn ciubotele lovind cu putere în beton, aşa ca să ştie toţi fraierii care stau sub mine că am venit acasă. Şi ce dacă îi deranjez? Toată lumea face…

O întreagă armată s-a ridicat în poziţie bipedă să râdă de bietul Grigore Cartianu, după ce acesta s-a confruntat cu un iPad. În capul coloanei s-a poziţionat Mircea Badea, care a revărsat un potop de ironii asupra lui Grigore. E uşor să arunci cu pietre. Eu l-aş întreba pe Badea dacă el ştie de unde…

Dreptatea umblă cu capul spart şi justiţia bâjbâie legată la ochi. Cu toate acestea unele forme ale justiţiei sunt extrem de placute.

„Florico, pa!” Acesta este textul de pe biletul de adio lăsat soţiei sale de văcarul din Siliştea Gumeşti, după care s-a sinucis puţin. (Sorin Preda, Moromeţii, ultimul capitol –  via România literară)

Sunt de notorietate bancurile cu idioţi care văd pentru a doua oară un film şi la final speră ca eroul pozitiv să scape cu viaţă măcar la reluare. Într-o asemenea postură m-am aflat noaptea trecută, imediat după miezul nopţii, când m-am trezit( înainte să adorm) că urmăresc emisiunea Replay de pe TVR 2. Subiectul principal…

După ce am servit o cafea de cicoare şi am băut o bragă rece am început să lecturez presa. Crize, catastrofe prevestitoare de apocalipsă, războaie iminente. ( început de secol XX) . . . . . . . . . . . . . . . . . . M-am trezit, am servit o cafea…